Descarca documentul PDF complet aici
CAPITOLUL I (extras)
Planul de Acţiune al Școlii Profesionale Tătăruși (PAS) reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2025, care poate fi utilizat pentru identificarea nevoilor de formare profesională pentru elevii din comuna Tătăruși.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană, cerința respectării standardelor europene este obligatorie. Un domeniu social care necesită strategii de dezvoltare și inovare pentru a corespunde normelor europene, îl reprezintă învățământul. Odată cu semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat, printre altele, să dezvolte un învățământ capabil să răspundă nevoilor de educație europeană.
Reforma învățământului românesc a început în urma cu câțiva ani și s-a concretizat prin dezvoltarea și implementarea unor strategii educaționale care au avut la bază modelele funcționale ale altor țări europene. Reforma a vizat atât schimbări la nivel managerial și de conducere, cât și la nivelul proiectării și aplicării noului curriculum școlar.
Idealul educațional al învățământului românesc actual constă în dezvoltarea unei personalități capabile să facă față necesităților și provocărilor lansate de societatea europeană contemporană. Schimbările din sistemul educațional s-au reflectat și la nivelul programelor școlare prin impunerea unor obiective cu referințe pragmatice: dezvoltarea de abilități comunicaționale, de relaționare și practice a gândirii critice și creative. Elevul este încurajat și ajutat să-și dezvolte atitudini comportamentale și acționale prin interiorizarea modelelor și nu prin preluarea nediferenșiată a acestora.
Un alt aspect important al reformei vizează îmbunătățirea bazei materiale a unităților de învățământ prin dotarea laboratoarelor, implementarea noii tehnologii și refacerea clădirilor astfel încât să corespundă normelor de igienă și sănătate. Dar reforma educației românești are un obiectiv care depășește cadrele formale ale școlii. Un Accent tot mai mare se pune pe promovarea educației permanente și pe stabilirea de parteneriat cu Celelalte instutuții cu valențe educative: biserica, armata, întreprinderi, massmedia, comunități locale. În toate țările civilizate, învățământul constituie o prioritate națională.
Principala preocupare a învățământului românesc este și trebuie să fie calitatea. Încercarea de a răspunde cerințelor societății contemporane și de a oferi românilor șanse egale cu cele ale membrilor statelor europene, trebuie să se încerce îmbunătățirea serviciilor educative pentru ca acestea să atingă obiective concrete cum ar fi: nivelul performanțelor, inserși socială și profesională a absolvenților, participarea socială și civică. Măsurile de îmbunătățire trebuie să se regăsească la nivelul strategiilor manageriale și educațio- nale, a formării continue a profesorilor, a implementării de metode de predare-învățare activ-participati- ve, care să stimuleze interesul elevilor și să democratizeze relația elev-profesor. În situația educațională actuală, elevul trebuie ajutat și încurajat să devină un partener activ în situațiile de învățare, interesat direct de propria sa educație, prin conștientizarea necesității unei educații adecvate ca premisă și condiție a reușitei profesionale și sociale.
Modernizarea învățământului românesc a impus datorită faptului că nu mai corespundea cerințelor unei lumi mereu în schimbare. Implicații deosebite le-a avut și continuă să le aibă în acest sens, apropiata aderare la Uniunea Europeană. Dar, din păcate, sistemul educațional românesc trebuue să se confrunte și cu probleme de ordin social cum ar fi: violența, consumul de droguri, dezinteresul civic, care afectează negativ obținerea de performanțe școlare atât la nivelul cerințelor care i se impun, cât și la nivel național. Pentru a putea răspunde adecvat cerințelor care i se impun, învățământul românesc trebuie să preia modelele funcționale europene, adaptându-le necesitățile și specificul societății românești. Numai în acest fel, școala românească va putea pregăti nu doar cetățeni români, ci cetățeni cu șanse egale de reușită.
